Cand am plecat nu imi inchipuiam ca o sa-mi lipseasca atat de mult activitatile mele de zi cu zi...si nu pt ca nu-mi placea ceea ce faceam...ci pur si simplu pt ca ma ajunsese oboseala si pt ca aveam suficiente alte motive sa vreau sa FUG de acasa...acum ma gandesc doar ce as fi putut face daca as fi fost acasa...imi vin idei iar in mintea mea sunt fel de fel de fraze care incep asa :"aia s-ar fi potrivit acolo" , "aia puteam folosi acolo" etc. Si asta nu ar fi grav daca nu m-as simti aiurea ca eu nu fac ce ar fi trebuit sa fac acasa...si daca in loc sa ma bucur pt cei care imi iau locul acolo unde ar fi trebuit sa fiu eu...nu as simti un gol...poate un regret ca numai pot face si eu ce fac ei acum. E in neregula ceea ce simt??
De ce nu reusesc sa ma bucur pe deplin de ce e aici??? ( de fraiera ar zice unii...chiar si eu) Poate pt ca am fugit prea mult de ceea ce am lasat in urma in Romania fara a avea legatura cu activitatile mele sau poate doar m-a ajuns dorul sau pur si simplu imi placea mult prea mult ceea ce faceam. Oricum e o senzatie ciudata sa crezi ca ti-ar fi mai bine in alt loc desi ai visat mult timp la locul in care esti. Daca stau bine si ma gandesc asta e si explicatia...am visat atata de mult la locul asta incat asteptarile mele s-au ridicat la un nivel foarte inalt ...si pt ca ceea ce am gasit nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor....s-a produs efectul. Recunosc ca ultima fraza e doar un cliseu dar se pare ca functioneaza.
Azi citeam un raspuns la un mail de la ANA...unul din recrutii de anul trecut...entuziasmul ei era debordant...vb cu atata fericire de prima ei intalnire cu mediul ANOSR incat m-a facut si pe mine sa regret ca nu am fost acolo si sa scriu articolul asta asta. Ce a reusit ea sa obtina de la primul contact cu acest mediu...am reusit sa obtin eu mult mai tarziu (bravo ANA!!!)...si atunci mi s-a aprins beculetzul:
1. din cauza lipsei de curaj si a modului meu inchis de a fi am trecut pe langa multe oportunitati si daca nu fac ceva sa schimb lucrul asta o sa mai treaca multe alte oportunitati pe langa mine
2. unui om trebuie sa i se zica de multe ori un lucru ca sa se convinga ca e adevarat sau trebuie sa experimenteze acel lucru ca sa creada in el cu adevarat (ANA stie...)
Trebuie sa trec la un alt nivel ...iar intre nivelul la care am fost si urmatorul e o perioada de tranzitie...perioada de tranzitie care include inclusiv gasirea nivelului urmator.V-am zis eu ca sunt intr-o continua cautare...sper sa-mi gasesc drumul cat mai repede.
Toate's bune si frumoase cand se termina cu bine...sunt mandra ca oamenii care au ramas la conducerea ASCIG fac treaba mai bine decat am facut-o eu...mi-ar fi placut sa lucrez cu ei acum...sa fiu eu invatacelul lor. Asa ca pup toti ASCIG-ienii, ii felicit pentru modul in care isi fac treaba si pentru modul in care decurg lucrurile la organizatie...si le multumesc ca ma tin la curent cu ceea ce se intampla...Mi-ar fi placut sa fiu acolo cu voi!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu