sâmbătă, 22 decembrie 2007

The way back home...the longest road ever

Nu am mai scris de mult pe blog, din varii motive:
1. nu am mai avut ce sa zic
2.nu am mai avut timp
3. am simtit ca scriu cam aiurea ca nu citeste aproape nimeni.Am realizat mai tarziu ca asta e o prostie pt ca tot timpul aproape am scris mai mult pt mine..selfish me!!!

E dureros sa stii ca nu ai ce sa spui si nici cui...mai ales atunci cand ai avea de fapt multe de spus ,dar ceva te impiedica sa faci asta. De unde si de cand se trag toate astea??? Ei bine de cand ACASA a inceput sa se rezume la familie si prieteni ffff apropiati. Sa zicem ca a sta departe de mediul tau zilnic pt o perioada mai indelungata te face sa vezi altfel lucrurile.Pt mine a inseamnat sa imi dau seama ce e cu adevarat important pt mine si mai ales cine, sa-mi schimb sistemul de valori, sa am o alta viziune asupra lumii si sa vad si pt cine sunt eu importanta. Probabil o sa-mi primesc multe injurii legate de faptul ca experienta asta pot sa zic ca m-a schimbat si ca poate am sa ma comport altfel. Si eu am facut asta la randul meu..zicand:"Uite ma si pe asta a fost plecat x luni si acum nu mai stie cine a fost!". Adevarul e ca te schimba....ca te face altfel si ca nu ai cum sa te opui. Asa ca imi cer scuze anticipat celor care o sa fie deranjati de ... atitudinea mea, daca v-a fi vreo schimbare care sa deranjeze...sau pur si simplu o schimbare.

Si cu toate dezamagirea asta care cateodata ma gatuie....am asteptat sa ajung acasa de sarbatori cum nu se poate mai mult. Uitasem cum e sa ai emotii pt un lucru...uitasem cum e sa faci surprize si sa te pregatesti pt ele vreo o luna si jumate..uitasem cum e sa ii iei pe cei dragi in brate si sa simti ca o bucurie mai mare de atat nu poate sa-ti inunde sufletul. Mi-am reamintit acum. Probabil de-asta mi s-a parut si drumul atat de lung...nu ca nu as fi facut o zi pana la Bucuresti si 2 pana la Braila! S-a meritat oricum sa fac drumul asta lung pt ca am vazut Viena...care e superba...acolo am intrat in spiritul Craciunului si m-am simtit cel mai norocos om de pe pamant...apropo de asta: mi-am gasit castelul care e primaria Vienei...acu tre sa-mi gasesc si printzul...:P.Am mai invatat ca orice e posibil...daca eu am putut sa plutesc deasupra norilor. ( era cu avionul dar nu conteaza...lumea era a mea si orizontul il puteam atinge cu mana).

Incerc sa inchei articolul asta inclinindu-ma in fata oamenilor care stiu sa aprecieze prietenia si iubirea de toate tipurile,in fata oamenilor care stiu sa faca sacrificii pt cei dragi si in fata oamenilor care nu uita sa zica si sa demonstreze ceea ce simt. A ajunge ACASA pt mine a insemnat tot drumul asta atat de lung....dar acum am un loc AL MEU f comfortabil si stabil.

vineri, 9 noiembrie 2007

Prima oara cand....

Saptamana asta am avut multe de "prima oara" : prima oara cand mi-am dat seama ca de fapt sunt un om foarte norocos, prima oara cand m-am imbatat ( mama daca citesti blogul fa-te ca uiti partea asta...promit sa nu mai fac si sa stii ca nu a fost ca am baut mult ci ca am baut jumatate de bere f repede), prima oara cand am mers cu bicicleta in Amsterdam, prima oara cand am fost "cobai" la un experiment, prima oara cand am participat la un panel de evaluare unui curs, prima oara cand am fost la un job interviu in Olanda, prima oara cand am vazut un film in cinematograf olandez si unde mai pui ca romanesc... si sa fie si prima oara cand ma duc in Haga pana la sfarsitul saptamanii.
De ce sunt un om norocos ...am sa pastrez secretul doar pt mine. Cum m-am imbatat am zis deja...am vrut sa arat ca pot bea si eu deodata jumatate de bere ...ce numai restul din jurul meu sa poata???...noroc ca am avut cine sa ma aduca acasa...si ca am putut sa-mi tin echilibrul pe bicicleta. Asta cu echilibru nu a fost prea grea pt ca stateam in spate.. Experimentul...a fost fun!! am luat si niste bani ca am participat la el... timp de 40 de minute a trebuit sa stau sa fac niste calcule : sa adun 3 numere de 2 cifre. Am fost platiti in functie de raspunsuri. Adica la inceput aveam un salariu fix...in functie de cate calcule faceam si de evaluarea pe care ne-o faceau "angajatorii" care putea sa fie cu o eroare de plus/minus 180 de calcule fata de ce faceam noi ...asta insemna ca ne poate scadea si din salariul fix. A fost dragutz oricum...
La evaluarea curcului meu de Psihologia organizatiei de care am mai vb pe blog am observat si lucruri bune si lucruri rele. Lucruri rele au fost ca : a lipsit moderatorul..pt ca nush ce se intamplase, proful nu avea o structura pt discutii si a trebuit sa asteptam si vreun sfert de ora ca sa ni se dechisa usa de la sala...concluzia probleme organizatorice sunt si la ei. Partile bune: proful e genial ( cred ca m-am indragostit ...pacat ca e casatorit :P)...are calitatile necesare pt a modera o discutie, a fost sincer cu noi si ne-a zis ce ar putea implementa din ce ii ziceam noi si ce nu , ne-a adus argumente pt propunerile cu care nu era de acord ...si si-a notat toate astea...practic omul era deschis sa-si imbunatateasca cursul si vroia sa fac asta cat mai bine....ne-a si exprimat parearea lui in legatura cu evaluarile: le considera foarte bune si foarte utile atat timp cat nu sunt vazute drept teroare de profi , pe de o parte, si de studenti , pe de alta parte.Vb de cazul Frantei in care daca un prof are o singura evaluare proasta de la un singur student este chemat la decan si mustrat...si interesant este ca studentii folosesc evaluarea ca modalitate de presiune asupra profului si nu invers....Vedea evaluarea cursurilor ca o modalitate foarte buna de a da la o parte toate "mumiile" si toate rebuturile din facultate. Eu am gasit discutia foarte libera si desi eram din alta tara si nici nu o sa raman o perioada indelungata in UvA...proful mi-a dat aceeasi atentie ca si celorlalte fete care erau olandeze si studiau acolo pe toata perioada de bachelor, am vb ca de la la egal la egal...nu mai eram prof si student eram niste oameni care discutau cum pot face lucrurile mai bune.O sa ma repet ...dezavantajul e ca nici la ei lucrurile nu sunt organizate si nici nu se desfasoara cum ar trebui.La sfarsit proful mi-a promis ca vine in Romania ...:D
Abia astept sa ma duc la Haga....

luni, 5 noiembrie 2007

De azi schimb lumea...

Daca pana acum nu am facut-o ( desi am incercat) de acum incolo imi propun sa schimb lumea: lumea mea, lumea altora, intreg universul...cine ma poate opri??? Acum...cine imi garanteaza mie ca schimbarea pe care o vreau eu este in bine??? La intrebarea asta inca nu am gasit raspuns.Poate doar trebuie sa astept ceva timp...

De cateva zile ma tot chinui sa ma hotarasc ce vreau eu sa fac in viata...mai am putin si termin Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune...si mie imi place si nu-mi place conta...adica imi place dar mai mult mi-ar placea sa fac managementul resurselor umane...asa ca frumos mi-am zis eu ca am sa mai fac un ciclu de licenta la facultatea de management...nu pt ca informatiile pe care le-as obtine acolo ar fi de o reala valoare ( nu vreau sa generalizez...poate sunt si cursuri bune)...ci pt ca am nevoie de o hartie pe care sa scrie ca am studiile necesare ca sa pot sa fac ceva care imi place la nebunie si care cred eu ca stiu sa fac mai bine decat cei care au ceva studii in urma...ciudat sistemul asta romanesc, nu? Sa ajungi sa faci ceva pt a obtine o hartie pt ca altfel nu poti.....Discutam lucrul asta cu colega mea de camera care a degenerat un pic si s-a terminat cu afirmatia ei :" Scoala e DOAR ca sa te invete unde sa cauti informatia!" si atunci mi-am dat seama ca e momentul sa ma opresc pt ca pur si simplu un om care isi doreste doar atat de la scoala ...nu stie ce ar putea sa-i ofere...eu nu vreau doar asta de la scoala ...eu nu cred ca asta e potentialul maxim pe care educatia in Romania il poate atinge. Si acum citez din vb mele: "daca nu e...FACEM!"


Cred ca am deviat un pic de la schimbatul lumii....explicatia starii asteia e simpla...m-am trezit de dimineazta cu ideea ca pot schimba mai intai lumea mea ( and there is a lot to change)...apoi pana in momentul asta...am revenit la o veche afirmatie: "De azi pot lua orice taur de coarne!" Prima oara am zis-o dupa experienta Arcalia..acu dupa mai bine de un an si ceva repet aceeasi fraza...dar acu e un pic la un alt nivel...pt ca daca ma uit in urma ceva urme am lasat...am schimbat ceva chiar daca putin ( sper sa functioneze efectul ala a lui Lorentz...pt ca eu am fost fluture si am dat din aripi). Imi doresc un alt fel de schimbare acum pe care nu o pot descrie dar o simt...inca nu pot sa raspund la intrebarile: cum , unde , cand??? tre sa ma mai gandesc.

Apropo de schimbari....scriam la inceputul blog-ului astuia ca vreau sa ma dedic studiatului asa cum il vedeam eu mai demult si nu am avut timp sa-l fac....ei bine am facut-o si pe asta...aseara citind un articol de-al unui amic despre o carte de inteligenta emotionala ( scrisa ca toate cartile de inteligenta emotionala de Goleman)...nu numai ca stiam despre ce vorbeste dar chiar stiam si alte surse pe care ar putea sa le foloseasca pt articolul respectiv...teorii mai vechi care sustineau ce el comenta ca a gasit in acea carte...si am fost placut surprinsa!! Incerc de mult timp sa-mi dezvolt o viziune proprie, sa pot sa citesc un lucru si sa fiu capabila sa dau feedback pe acel lucru intrun mod cat se poate de constructiv, obiectiv si critic; sa imi dezvolt capacitatea de gandi structurat ...sa ma pot intoarce la surse pe care le-am citit inainte...incep sa cred ca studiul aici la UVA m-a ajutat mult sa fac asta...totodata si faptul ca am fost constienta de minusurile pe care le am si am incercat sa ma autoeduc...oricum mai am de lucrat pana o sa devina reflex...dar sunt la inceputul schimbarii.

Cuvantul zilei: SCHIMBARE!!

P.S.: daca stau eu bine si ma gandesc de cat am inceput sa scriu pe blog tot scriu ca vreau schimbare intrun fel sau altul...la unele lucruri le-am gasit deja capatul ca sa incep sa le descurc la altele mai tre sa mai incerc...cum spunea Traian pe unul din multele bloguri pe care scrie (:P...cred ca era pe blogul bologna daca nu ma insel...nu): stop "talk the talking" and start "walk the walking"!

miercuri, 24 octombrie 2007

Happy birthday to....me?!?!


...ne pregateam sa incepem show-ul ( mai mult circ) si am zis sa facem si un afis inainte

....pupici de la Tom..primul afis nu a iesit bine asa ca am zis sa mai facem unul

...mai rau ca in Turnul Babel..toata trupa lui papuc.
Sus de la stanga la dreapta : Florin (Romania), Anne (Norvegia), Tom (Belgia) , Andrei (RO), Alexandra (RO), Masha (America- origine iraniana).
Jos de la stanga la dreapta : Dana (RO- colega de camera), Isak (India), Cosmin (RO), Eu , Avia (Taiwan)

...cam tot ce imi pot dori...

....misterious me...:))

....frumoase-s vecinele mele...Kamila (Cehia) , Raluca (Romania studiaza in Italia)

....Happy birthday!!!...

....I wish...nu zic ca nu se mai implineste :P

...cu Tom si cu Anne...

sâmbătă, 20 octombrie 2007

Doar suntem oameni, nu animale.....

De ce ne ascundem in spatele celorlati,invinovatindu-i pt lucruri pe care nu le fac si nu gandesc?
Sincer mi s-a intamplat de atatea ori ca cineva sa se ascunda in spatele meu si sa zica :"nu eu...ea a facut/crede bla bla bla!!!" incat cred ca incep sa innebunesc...de fiecare data ma intreb daca nu eu sunt problema, daca nu eu chiar am facut lucrul ala...si incep sa lucrez la ceva ce cred eu ca am gresit...pana la final dupa o multime de invinovatiri ( specifice mie) se dovedeste ca de fapt nu eram vinovata de acel lucru care s-a intamplat. Vin apoi acei oameni care te invinovatesc sa isi ceara scuze???....sub nici o forma ..orgoliul e prea mare ca sa accepti ca ai gresit...sa spui "am fost un nesimtit, am gresit...iarta-ma!!" . Ar mai trebui sa am incredere in oamenii aceia???...ar mai trebui sa-i consider amici??? De exemplu azi mi s-a intamplat sa fiu invinovatita de o prejudecata pe care nu o am si nu am avut vreodata ...desi recunosc ca am multe altele...doar pt ca sunt conservatoare in anumite privinte (si atunci se sare subit la concluzia ca sunt venita de pe vremea lui strabunicu sau ca sunt Maica Teresa sau in situatiile cele mai fericite ca sunt o retarda/tocilara/looser...) Am fata pe care : "scrie aruncati cu ce puteti in mine...pot sa rezist!!!" ???
So why do people like to see me wrong? What do I do wrong? Where is the mistake??

marți, 16 octombrie 2007

Friends network...

De 2 zile imi tot bat capul sa-mi aduc aminte de colegii mei de la seminarul de introducere ISN (International Student Network)... De ce ? Pentru ca trebuie sa completez un chestionar mai diferit decat restul chestionarelor... Chestionarul e facut de catre Tom si il ajuta pe el in cercetarea care o face pt "mathematical pshicology" despre prietenie. ( legaturi, dinamica, perceptii in cadrul unui grup de amici). Desi grupul nostru de la introducere nu e chiar unul care s-a pastrat in timp si intre care sa se creeze relatii....cel putin nu intre toti membrii din grup...Tom a zis sa faca o incercare pe grupul de ISN, pt ca pe aici oamenii sunt din diferite parti ale lumii si oricum nu se prea cunosc intre ei din alta parte decat de la seminarul de introducere sau din camin. ( cam greu totusi sa stabilesti un grup pe care sa faci studiu in camin)
Practic ceea ce trebuie sa fac este sa pozitionez pe 4 coloane numele persoanelor din grup care au acceptat sa participe la chestionar in functie de ce relatie am eu cu ele si apoi sa completez si in dreptul celorlalti relatiile pe care cred eu ca le-au stabilit cu membrii grupului.Astfel coloana din stanga inseamna ca persoanele se cunosc, coloana urmatoare ca se cunosc dar nu sunt in relatii bune, coloana a treia ca au o anumita legatura si coloana din dreapta ca au o puternica relatie de amicitie...interesant , nu?
I-am scris un mail lui Tom aseara, mai in gluma, intrebandu-l daca ma lasa sa-i folosesc chestionarul pentru grupul mei de amici si asa mi-a venit ideea...ce-ar fi daca as vedea cum arata reteaua mea de amici?...asa ca acum dau un start la un joculet zic eu funny....
In ce consta joculetul:
In ceva asemanator cu chestionarul lui Tom...numai ca acele coloane vor insemna un pic altceva: coloana 1 stanga: nu-l cunosc; coloana 2: l-am vazut de cateva ori; coloana 3: suntem amici; coloana 4 dreapta: suntem amici extrem de buni. Primul care va lasa comentariu la acest articol va trebui sa arate prin acele coloane pe unde ma situez eu in reteau lui de amici, urmatorul pe cel care a lasat comentariu inaintea lui si bineinteles pe mine...si asa mai departe. (you got the idea). Fiecare se va pune pe el pe primul rand in mijloc.
Exemplu :

RICHARD

Melanie
Emily
Tom
Asta insemna ca Richard nu ii stie pe Melanie si pe Tom, dar s-a intalnit de cateva ori cu Emily ...pe scurt in functie de Richard se analizeaza relatiile.
Sper sa va placa joculetzul....chiar sunt curioasa sa vad cati amici am si pana unde o sa se mearga cu completarea retelei :D .E un fel de leapsa...nu dispun de instrumentele lui Tom ca sa pot sa fac concret relatiile intre amici mei ...asa ca vom vedea mai multe imagini personale... (dezavantajul "jocului" creat de mine)
START!!!
P.S: share the news between friends...

marți, 9 octombrie 2007

Ce am mai facut in ultima vreme...

De cand am fost la Zaanse Schaans multa vreme a trecut si multe s-au mai intamplat..dar in general se concentreaza pe 2 linii mari :scoala si distractie. Zilele trecute chiar incepusem sa ma intreb daca nu cumva devin limitata...si totdodata ma simteam mai inutila ca niciodata... De obicei gasesc solutii sa fac ceva cand am o astfel de stare dar de data asta analizand toate posibilitatile mi-am dat seama ca am oarecum mainele legate si ca ceea ce pot face aici fac deja ...nu-mi ramane decat sa fac cat mai bine....sa imbunatatesc calitatea.

De exemplu sa imbunatatesc calitatea petrecerilor pe care le dau la mine in camera. Saptamana trecuta mi-a venit ideea stralucita de a face o petrecere cu cei din grupul meu de introducere in mediul Amsterdamului si al Universitatii din Amsterdam cu tema. Fiecare trebuia sa aduca ceva de mancare de la el din tara si sa ne invete un dans traditional...ce a iesit??? Oameni foarte incantati de bluzul gatit in graba de mine, chiuind si jucand perinita...daca ti-e dor de casa o aduci catre tine prin orice mijloace posibile. M-am amuzat foarte tare a doua zi vazand filmuletzul...era ciudat fundalul de limba engleza...Pot sa ma laud ca am facut reclama buna Romaniei ..majoritatea au zis ca vor sa vina in Romania cand am terminat de petrecut.

Apoi sa imbunatatesc calitatea modului meu de a invatat si a ceea ce invat...asa ca am inceput sa caut lucruri despre training-uri, despre conferinte, despre mastere , despre burse, sa citesc mult mai mult si sa incep sa fac conexiuni, sa-mi pun intrebari??? sper sa nu ma aleg cu prea mari dureri de cap :D

Daca la mine ma pot descurca destul de bine sa fac refresh procesului meu de invatare atunci de ce nu m-as interesa si de binele altora??? Mai ales ca oportunitati mi se ofera ... amandoua oportunitatile care au venit m-au luat prin surprindere: una de la un coleg din grupul de introducere de care vorbeam (Tom) si cealalta de la profesorul de psihologia organizatiilor.

Sa le luam pe rand deci...cu Tom am discuta despre imbunatatirea procesului de invatare. El face research pe asta dar analizeaza mai mult din punct de vedere statistic..practic ce mi-a aratat au fost niste modele care prevad comportamentul unui individ in functie de probabilitatile pe care le da la 2 sau mai multe alegeri. Daca rezultatele pe care prevede ca le obtine sunt mai mari pentru una din alegeri decat pt cealalta atunci probabilitatea ca individul sa aleaga acea activitate care ii da mai multe rezultate este mai mare. Rezultatele fiind benefice data viitoare cand individul va trebui sa aleaga va creste probabilitatea primei alegeri. E un fel de goal-setting theory dar pe model matematic. Oricum modelul e un pic limitat pt ca considera ca sunt doar un numar limitat de alegeri si de fiecare data individul va alege aceeasi activitate pt ca ii creste probabilitatea.

Proful de psihologia organizatiei a venit intr-o zi si ne-a zis ca tre sa se faca evaluarea pt cursul lui. Pana aici toate bune si frumoase...surpriza e ca la ei evaluarea cursului nu se face numai prin formularele clasice ci si cu o comisie care invita la discutii diversi studenti care au participat la curs pt a vedea cata relevanta au formulare si pentru a trage si alte concluzii. Formularele de evaluare sunt transmise studentilor de la curs dupa examen si inainte sa se primeasca notele pt ca atunci s-a observat ca e rata cea mai mare a raspunsurilor.Proful ne-a rugat sa participam la aceasta evaluare...atat am asteptat ..normal ca m-am inscris ..chiar sunt curioasa. Sunt curioasa sa vad cum functioneaza aceste comisii de evaluare si sunt curioasa sa vad si ce gasesc ei ca e rau la cursul asta ca eu una am stat mult sa ma gandesc si nu prea am gasit nik...e cam greu atat timp cat e cursul preferat si profesorul preferat... asa ca astept sa vad cum o sa fie...

Vorbind de cursuri..Luni am asistat la o revolta generala la cursul de Management strategic...pt ca nu se tradusese tema in engleza ca sa stim ce avem de facut . Era doar in olandeza nu si in engleza.Prin urmare nimeni nu a facut tema si au inceput sa se lege de prof ..ca de ce e organizarea proasta , ca de ce nu le ofera intrumente de invatare...ca ei vor sa invete dar platesc pt facilitati si vor sa le aiba...etc. Proful ii aproba la fiecare lucru pe care ei il ziceau asa ca s-au enervat si mai tare si au incheiat (aproximativ) discutia intrebandu-l daca doar stie sa ridice din umeri sau o sa si faca ceva ca nu mai fie atat de proasta organizarea. Ce am invatat eu din asta a fost ca oamenii astia stiu sa-si ceara drepturile si daca stii cum sa-ti ceri drepturile il dezarmezi pe celalalt si il faci sa actioneze in directia dorita.

In rest m-am dus la petreceri...ca si eu ma mir ce e cu atat chef de distractie pe capul meu...2-3 petreceri pe saptamana de simt ca mult nu am sa mai rezist in ritmul asta..partea buna e ca am cunoscut f multa lume..dar asta nu ma impiedica sa cred ca tot nu fac nimic.

Concluzia zilelor astora este ca sunt greu de multumit sau mai bine zis vesnic nemultumita...cand stateam acasa si eram pana peste cap de treaba nu era bine...aici ca pot sa fac ce vreau si sa ma relaxez sa traiesc viata clasica de student :petreceri si poate putin invatat..tot nu e bine...care e situatia de mijloc???...eu pe aia o vreau.

duminică, 30 septembrie 2007

Zaanse Schanse- satul cu mori de vant...


Sambata asta am fost intr-o mica excursie la Zaanse Schanse.Zaanse Schanse e un sat in apropierea Amsterdamului care e foarte linistit si care pastreaza traditiile vechi olandeze. Cand am auzit programul pe care il avem care era destul de aglomerat cu multe locuri de vizitata mi-am zis ca tre sa fie un sat destul de mare...gen orasel. Surprize, surprize!! Satul e extrem de mic, dar pe cat de mic pe atat de frumos. Intre locurile pe care le-am vizitat mergeam doar vreo 100 de metri.

Mica noastra excursie a inclus vizitatul unei mori de vant asa cum aratau ele inainte ca cele moderne sa le ia locul. Practic acum si acolo erau facute, ca si in trecut, bazele pentru vopseluri. E destul de inalta o moara din asta de vant iar de sus privelistea este impresionanta. Cand am ajuns sus marcata de scarile abrupte ( asemanatoare cu cele din cosmarurile mele) mi-am zis ca a meritat efortul : pe de o parte pt ca mi-am mai invins din teama de scari abrupte si pe de alta parte ca mi-am setat un nou obiectiv : imi fac casa in Zaanse Schanse. :D
Dupa asta am mers la un muzeu al branzeturilor...ce pot spune : yummy!!! Dupa muzeul de branzeturi a urmat muzeul pantofilor de lemn. Inauntru erau tot felul de "pantofiori" care mai de care mai deosebiti ...si ca sa fie imaginea completa de ce sa nu si vedem cum se face un pantof de lemn ??? Zis si facut...ne-au aratat cum se face..omul care a facut demonstratia vorbea atat de multe limbi!!! A si explicat ce facea in toate limbile pe care le stia pt oamenii care erau prezenti acolo din diverse colturi ale lumii ( ca si grupul nostru de altfel). Ciudat sau nu...olandezii isi fac pantofii lor traditionali cu masini din Franta si Germania folosind acelasi principiu ca si pt copiile de chei.
Cireasa de pe tort : fabrica de diamante. .. restul din interior e de vazut nu de povestit, tot ce pot spune :frumoase bijuterii!

Pt ca facusem prea mult efort ne-am oprit si am mancat o clatita si am baut o ciocolata calda...mai ales ca ploua cu galeata. La ei clatitele sunt mancare traditionala ...si le fac cu tot felul de minunatii in ele: cu sunca, cu branza, cu salam...etc. Oricum mi s-a parut desprinsa atmosfera din povestile pe care le citeam cand eram mica : afara ploua, beam ciocolata calda, stateam langa un semineu, totul in interior era facut din lemn, afara ratele salbatice isi faceau drumul , poate zilnic, pe canalele care nu puteau fi niste canale normale erau si ele verzi ca si plantele de pe malul lor, casele cu arhitectura specifica Olandei... Raiul pe pamant! potrivit ca sa te deconectezi si ca sa te relaxezi cu totul.
Ceea ce imi place mie la oamenii de aici e ca ei nu irosesc nimic si ca au un cult pt a economisi si pretuiesc orice lucru mic. Sambata m-am dat seama si de ce. ..am vazut cum se chinuiau sa ridice o ferma...pe nisip...tehnologia folosita e m-a facut sa ii apreciez si mai mult.
Poate din ce povestesc eu nu se observa cat de frumos este asa ca postez si niste poze.



...la intrarea in sat...



...casa la care de acum incolo visez



marți, 25 septembrie 2007

Ce se intampla doctore???


Cand am plecat nu imi inchipuiam ca o sa-mi lipseasca atat de mult activitatile mele de zi cu zi...si nu pt ca nu-mi placea ceea ce faceam...ci pur si simplu pt ca ma ajunsese oboseala si pt ca aveam suficiente alte motive sa vreau sa FUG de acasa...acum ma gandesc doar ce as fi putut face daca as fi fost acasa...imi vin idei iar in mintea mea sunt fel de fel de fraze care incep asa :"aia s-ar fi potrivit acolo" , "aia puteam folosi acolo" etc. Si asta nu ar fi grav daca nu m-as simti aiurea ca eu nu fac ce ar fi trebuit sa fac acasa...si daca in loc sa ma bucur pt cei care imi iau locul acolo unde ar fi trebuit sa fiu eu...nu as simti un gol...poate un regret ca numai pot face si eu ce fac ei acum. E in neregula ceea ce simt??


De ce nu reusesc sa ma bucur pe deplin de ce e aici??? ( de fraiera ar zice unii...chiar si eu) Poate pt ca am fugit prea mult de ceea ce am lasat in urma in Romania fara a avea legatura cu activitatile mele sau poate doar m-a ajuns dorul sau pur si simplu imi placea mult prea mult ceea ce faceam. Oricum e o senzatie ciudata sa crezi ca ti-ar fi mai bine in alt loc desi ai visat mult timp la locul in care esti. Daca stau bine si ma gandesc asta e si explicatia...am visat atata de mult la locul asta incat asteptarile mele s-au ridicat la un nivel foarte inalt ...si pt ca ceea ce am gasit nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor....s-a produs efectul. Recunosc ca ultima fraza e doar un cliseu dar se pare ca functioneaza.


Azi citeam un raspuns la un mail de la ANA...unul din recrutii de anul trecut...entuziasmul ei era debordant...vb cu atata fericire de prima ei intalnire cu mediul ANOSR incat m-a facut si pe mine sa regret ca nu am fost acolo si sa scriu articolul asta asta. Ce a reusit ea sa obtina de la primul contact cu acest mediu...am reusit sa obtin eu mult mai tarziu (bravo ANA!!!)...si atunci mi s-a aprins beculetzul:


1. din cauza lipsei de curaj si a modului meu inchis de a fi am trecut pe langa multe oportunitati si daca nu fac ceva sa schimb lucrul asta o sa mai treaca multe alte oportunitati pe langa mine

2. unui om trebuie sa i se zica de multe ori un lucru ca sa se convinga ca e adevarat sau trebuie sa experimenteze acel lucru ca sa creada in el cu adevarat (ANA stie...)


Trebuie sa trec la un alt nivel ...iar intre nivelul la care am fost si urmatorul e o perioada de tranzitie...perioada de tranzitie care include inclusiv gasirea nivelului urmator.V-am zis eu ca sunt intr-o continua cautare...sper sa-mi gasesc drumul cat mai repede.


Toate's bune si frumoase cand se termina cu bine...sunt mandra ca oamenii care au ramas la conducerea ASCIG fac treaba mai bine decat am facut-o eu...mi-ar fi placut sa lucrez cu ei acum...sa fiu eu invatacelul lor. Asa ca pup toti ASCIG-ienii, ii felicit pentru modul in care isi fac treaba si pentru modul in care decurg lucrurile la organizatie...si le multumesc ca ma tin la curent cu ceea ce se intampla...Mi-ar fi placut sa fiu acolo cu voi!!!

marți, 18 septembrie 2007

Descoperirile de luni...

Nu mi s-a mai intamplat de mult sa astept sa treaca weekend-ul ca sa ma duc la un curs. Ei bine, acum abia astept sa vina Luni, desi proful nu e printre cei mai extraordinari. Pe de alta parte are meritul ca asculta foarte mult ce vorbim noi ,mai ales in pauze, si in functie de asta isi face si cursul.O alta calitate este ca ne lasa sa aplicam pe echipe cam jumatate de curs notiunile teoretice pe care le preda in jumatatea dinainte. La modul cum preda el acele notiuni teoretice as avea de comentat si de asta nu-l intrece pe proful de la Psihologia Organizatiilor ( omul asta e genial ...dar despre el in alt mesaj)

Concret ceea ce fac la curs se numeste "Management strategic"...insa pot a spun ca nu e numai atat. Proful ne-a auzit pe mine si pe un alt coleg care este membru in consiliul studentesc de la facultatea de aici (Faculty of Business and Economics -FEB) ca vorbeam despre sistemul educational olandez asa ca.....a adaptat omul si tot ceea ce invatam ( analize de mediu, analiza de resurse, optiuni strategice etc) aplicam pt Universitet van Amsterdam si cu precadere la FEB.De aici si tot entuzasmul meu in privinta cursului ...pt ca am de 2 ori de castigat : odata pt ca imi place sa studiez management si a doua oara pt ca sunt interesata de educational.

Lunea asta am venit mai incantata decat de obicei.Probabil si pt ca am inceput sa cunosc colegii si observ ca sunt multe capete luminate pe centimetru patrat intr-o grupa aici... si capete frumoase (ca sa nu zic bune...olandezii sunt superbi "ca animale"...pacat ca-s inalti...nu-i nimic ramanem cu nemtii :P) . Cursul nostru de management strategic a inceput in mod normal: ni s-au predat notiunile de resurse interne ale unei organizatii (sau "capabilities" )...apoi a venit bucuria...a trebuit a facem un lant al valorilor interne ale universitatii care duce la succesul acesteia (dupa cum va spuneam tot aplicam la universitate)
In urma discutiilor iata ce a reiesit ca duce la succesul universitatii din perspectiva studentilor :



Si acum un pic de legenda...
- schema arata factorii care influenteaza succesul universitatii din punctul lor de vedere dar si legaturile dintre acesti factori
- pt cercetare- profii aici au numar de articole pe care trebuie sa le publice, dar nu oricum: articolele sunt evaluate si notate cu calificative. Un profesor trebuie sa aiba nush cate articole evaluate cu nota maxima, cu nota medie...etc .Asa ca e importanta si calitatea nu numai cantitatea. De asemenea aceste articole conteaza pt evaluarea lor care se face si in functie de parerea studentilor (nu am aflat daca evaluarile se fac publice).
- Alumni- conteaza pt reputatie dar nici la ei ( ca si la noi) nu sunt urmariti pt a afla ce fac dupa ce termina facultatea
- Business relations- se refera la sponsorii pe care ii are universitatea dar si la relatiile cu firmele doar pt internshipuri, angajari etc. Cei din sectorul privat acorda sponsorizari pe baza de evaluarea anuala a importantei facultatii pt ei si pt studenti prin analiza articolelor de cercetare, reputatiei pe care o are universitatea si alte criterii . Banii pe care ii dau sunt in principal pt cercetare... zilele trecute umbla o vest cum ca o banca din Anglia ar fi vrut sa investeasca in centrul de cercetare de la FEB cam 20 mil de euro (institutul lor de cercetare pe economie am inteles ca e cotat printre primele 3 din Europa)..afacerea a cazut nu stiu din ce motiv am aflat Luni
- Marketing-ul este considerat de catre studentii internationali destul de slab desi universitatea participa la trarguri de eductie si are si un program de atragere a celor interesati organizandu-le un tur de cunoastere al facultatii ( asta e facut de catre studenti)


Pe mine m-au mai surprins niste lucruri la sistemul lor educational asa ca am sa mai scriu cateva lucruri pe care le-am aflat:
-studentii au reprezentare de 50% in forurile decizionale ( chiar si in comisia de calitate) si prin urmare drept de veto;
-fiecare facultate are cate 8 studenti in consiliu alesi pe baza de campanie "electorala" platita de catre universitate in fiecare an;
-un singur student reprezinta facultatea in consiliul universitatii;
- intalnirile consiliului sunt deschise publicului datele sedintele si locul unde se ti anuntandu-se inainte cu o saptamana ( se precizeaza insa ca sunt publice daca nu exista motive pentru a fi private)
- au echipa manageriala care conduce facultatea , e adevarat formata tot din profesori; ei trebuie sa faca un plan de actiune la inceputul mandatului si sa prezinte un raport la finalul acestuia ( pot fi trasi la raspundere daca nu si-au indeplinit obiectivele)
- aproape toata munca voluntara depusa de catre studenti este rasplatita de catre universitate, nu cu bani ci cu acces gratuit la diverse facilitati pe care le are universitatea ( de exemplu le pot da jetoane pt cantina...aici cantina e privata si functioneaza pe baza de acord cu universitatea)..Dupa mine nu mai poate fi numita munca voluntara pt ca majoritatea stiu ca vor primi ceva in schimb...
- studentii nu agreaza consiliul studentesc ( desi il voteaza...asta din parerile pe care le-am primit pana acum) si considera ca au parte de prea putine "guest lecture" .Macar ei au guest lecture ,as zice eu, si universitatea se chinuie sa aduca niste companii destul de mari sa le vb studentilor...insa la ei nu vine firma sa-si faca publicitate ci ca sa vorbeasca pe o tema aleasa de universitate. Saptamana viitoare am primul guest lecture cu cineva de la banca nationala a Olandei si o sa va povestesc cum a fost.


Cam atat despre educatie si cursuri...


Cum vi se pare sistemul lor? Astept parerile voastre...



luni, 17 septembrie 2007

...inca nu m-am obisnuit cu noile metode de comunicare...

Nu stiu ce am facut ( si asta pt ca atunci cand mi-am facut blog-ul toate imi apareau in olandeza oricat de multe ori as fi selectat eu alta limba) ...dar nu am mai putut accesa celalalt blog pe care il facusem ca sa pot posta mesaje incontinuare...macar postasem doar un singur mesaj...pana ma obisnuiesc o sa mai dureze putin..shame on me pana atunci

Cam asta scrisesem in primul articol:

"primul articol pe blog...

Am tot evitat sa ajung sa-mi fac un blog...nush din ce motiv...poate din cauza ca sunt mai introvertita de felul meu.Dar am promis mai multor oameni ca am sa-mi fac si ma tin de cuvant, in plus in seara asta am citit mai multe bloguri interesante care m-au motivat sa-mi pun si eu gandurile intr-un astfel de mod...Acum asta mai mult ca oricat mi-am dat seama cat de dezinformata sunt ...cate lucruri se intampla in jurul meu si eu nu am nici cea mai vaga idee, culmea este ca nu alfu informatii legate de subiecte care ma intereseaza si care mi-ar usura viata de zi cu zi... oare nu caut eu de ajuns?De asta mi-am propus ca de acum sa nu mai ignor informarea mea si sa fiu intr-o continua cautare mai ales ca acum am si timp suficient sa fac asta.

Mi-am dorit dintotdeauna sa pot aprofunda cunostinte anumite domenii de interes dar mereu au intervenit alte lucruri...mi-am prioritizat altfel lucrurile incat treaba asta mereu a cazut pe ultimul loc...trebuie sa recunosc ca si prin celelalte activitati pe care le-am avut am invatat destul de mult si m-au ajutata in formarea mea...dar acum cred ca e vremea pt altceva...un alt fel de Andreeutza un pic reloaded...(reloaded cu ceva odihna, relaxare si deconectare)

Am 5 luni la dispozitie sa-mi indeplinesc o dorinta...ca apoi trebuie sa pun cunostintele in practica altfel nu vor avea nici o valoare si nici mie ca om nu-mi vor da o valoare adaugata....insa cautarea va continua si dupa asta...imi voi face timp...Atat pt seara asta...e cam tarziu...revin cu pareri despre experienta olandeza in curand...."