duminică, 30 septembrie 2007

Zaanse Schanse- satul cu mori de vant...


Sambata asta am fost intr-o mica excursie la Zaanse Schanse.Zaanse Schanse e un sat in apropierea Amsterdamului care e foarte linistit si care pastreaza traditiile vechi olandeze. Cand am auzit programul pe care il avem care era destul de aglomerat cu multe locuri de vizitata mi-am zis ca tre sa fie un sat destul de mare...gen orasel. Surprize, surprize!! Satul e extrem de mic, dar pe cat de mic pe atat de frumos. Intre locurile pe care le-am vizitat mergeam doar vreo 100 de metri.

Mica noastra excursie a inclus vizitatul unei mori de vant asa cum aratau ele inainte ca cele moderne sa le ia locul. Practic acum si acolo erau facute, ca si in trecut, bazele pentru vopseluri. E destul de inalta o moara din asta de vant iar de sus privelistea este impresionanta. Cand am ajuns sus marcata de scarile abrupte ( asemanatoare cu cele din cosmarurile mele) mi-am zis ca a meritat efortul : pe de o parte pt ca mi-am mai invins din teama de scari abrupte si pe de alta parte ca mi-am setat un nou obiectiv : imi fac casa in Zaanse Schanse. :D
Dupa asta am mers la un muzeu al branzeturilor...ce pot spune : yummy!!! Dupa muzeul de branzeturi a urmat muzeul pantofilor de lemn. Inauntru erau tot felul de "pantofiori" care mai de care mai deosebiti ...si ca sa fie imaginea completa de ce sa nu si vedem cum se face un pantof de lemn ??? Zis si facut...ne-au aratat cum se face..omul care a facut demonstratia vorbea atat de multe limbi!!! A si explicat ce facea in toate limbile pe care le stia pt oamenii care erau prezenti acolo din diverse colturi ale lumii ( ca si grupul nostru de altfel). Ciudat sau nu...olandezii isi fac pantofii lor traditionali cu masini din Franta si Germania folosind acelasi principiu ca si pt copiile de chei.
Cireasa de pe tort : fabrica de diamante. .. restul din interior e de vazut nu de povestit, tot ce pot spune :frumoase bijuterii!

Pt ca facusem prea mult efort ne-am oprit si am mancat o clatita si am baut o ciocolata calda...mai ales ca ploua cu galeata. La ei clatitele sunt mancare traditionala ...si le fac cu tot felul de minunatii in ele: cu sunca, cu branza, cu salam...etc. Oricum mi s-a parut desprinsa atmosfera din povestile pe care le citeam cand eram mica : afara ploua, beam ciocolata calda, stateam langa un semineu, totul in interior era facut din lemn, afara ratele salbatice isi faceau drumul , poate zilnic, pe canalele care nu puteau fi niste canale normale erau si ele verzi ca si plantele de pe malul lor, casele cu arhitectura specifica Olandei... Raiul pe pamant! potrivit ca sa te deconectezi si ca sa te relaxezi cu totul.
Ceea ce imi place mie la oamenii de aici e ca ei nu irosesc nimic si ca au un cult pt a economisi si pretuiesc orice lucru mic. Sambata m-am dat seama si de ce. ..am vazut cum se chinuiau sa ridice o ferma...pe nisip...tehnologia folosita e m-a facut sa ii apreciez si mai mult.
Poate din ce povestesc eu nu se observa cat de frumos este asa ca postez si niste poze.



...la intrarea in sat...



...casa la care de acum incolo visez



Niciun comentariu: